De ce nu trimite NASA oameni pe Marte? Care sunt explicaţiile oferite de agenţia spaţială americană

„Acest tip de misiuni i-ar expune probabil pe membrii echipajului la niveluri de riscuri cunoscute care trec dincolo de cele autorizate de criteriile actuale în materie de sănătate, precum şi la o serie de riscuri încă vag definite, incerte, aproape imprevizibile„, se afirmă în raportul întocmit de Institute of Medicine (IOM).

În consecinţă, orice misiune spaţială pe termen lung sau în spaţiul îndepărtat, considerate posibile în următoarele decenii, va necesita un anumit grad de examinare etică, au adăugat aceiaşi experţi.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

În zilele noastre, astronauţii sunt trimişi în spaţiu pe orbita terestră joasă, unde pot să petreacă între trei şi şase luni, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Însă o misiune pe Marte ar putea să dureze până la 18 luni.

NASA a anunţat că doreşte să trimită astronauţi pe „planeta roşie” până în anul 2030 şi lucrează în prezent la dezvoltarea unui lansator şi a unui vehicul spaţial care să îi permită atingerea acestui obiectiv.

Riscurile pentru sănătate în timpul misiunilor scurte în spaţiu pot să includă ameţeli, stare generală de slăbiciune, tulburări de vedere, iar riscurile misiunilor pe termen lung pot să ajungă până la cancere induse de radiaţii şi pierderea masei osoase.

Ţinând cont de aceste riscuri incerte şi vag cunoscute, NASA a cerut experţilor de la IOM să dezvolte un cadru etic pe baza căruia să îşi ghideze deciziile viitoare în domeniul zborurilor spaţiale cu echipaje umane la bord.

Membrii acestui comitet de experţi au refuzat însă să creeze o serie de criterii de sănătate diferite şi specifice pentru misiunile pe Marte. În schimb, grupul a ajuns la concluzia că singura opţiune este de aceea de a acorda excepţii pentru anumite criterii de sănătate actuale.

IOM a avertizat totodată în legătură cu faptul că NASA ar trebui, în ciuda acestor aspecte, să determine dacă aceste excepţii rămân acceptabile din punct de vedere etic.

„Orice excepţie ar trebui să fie rară şi să se producă doar în cazul unor circumstanţe particulare”, a subliniat IOM, citând exemplul necesităţii ca astronauţii să poată să decidă ei înşişi de a participa sau nu la astfel de misiuni sau nevoia de a alege misiunile benefice pentru societate în general.

Comitetul a recomandat, de asemenea, agenţiei spaţiale americane să ofere o asigurare medicală pe viaţă pentru fiecare dintre astronauţii săi.

Surse: Mediafax, Institute of Medicine (IOM)